Duminică de februarie în București: Muzeul Theodor Aman, Palatul Cesianu-Racoviță, grafitti art

Ca proaspăt venetici de Rm Vâlcea, iată că am ajuns să fim și turiști în orașul nostru natal 😅

Am observat o tendință în ultima vreme: românii tind să nu fie deloc miloși cu Bucureștiul atunci când îl descriu. 

Noi, mutați de curând într-un orășel frumos, dar despre care aș putea spune că este prea mic pentru expansivitatea mamei Rahetă, tânjim încă după rădăcini și după urbea noastră aglomerată și plină de viață.

În Rm Vâlcea pare că toată lumea se știe cu toată lumea, fapt pentru care m-am văzut nevoită să adopt strategia "keep a low profile", ceea ce nu îmi stă deloc în caracter. 😂 

În atât de low profile am zis că mă mențin, încât trei săptămâni m-am baricadat efectiv în casă, tânjind după prietenii mei din București, după agitație, după orașul meu drag care respiră cultură și distracție, după o cană de zahăr cerută în miez de noapte de la vecina și prietena mea, pe care nu o uimeau niciodată poftele mele de cine știe ce prăjituri la te miri ce ore și care mă recunoștea drept "Șefa la aluaturi". Acolo reușisem să îmi fac un renume totuși. Că era vorba despre "Șefa la aluaturi", "Tanti mama lui Sfârco" sau "Nebuna de la etajul 9", tot renume se numește că aveam. 😂😂😂 

Ajunse așadar vâlceanca pârâtă la capitală cu mare poftă de culturalizare. Căci după treizecișișapte douăzeci și o țâră mai mare de ani, tot găsește ea mereu locuri noi de văzut în București. 

Își plasează așadar Rachețoaica strategic Sfârcolacul în brațe la tată-su, își sună prietena și pe-aci ți-e drumul!

Primul obiectiv (și singurul pe care aveam de gând să il vizităm):

Muzeul Theodor Aman

Care este și prima casă-atelier de artist de la noi din țară, dar și prima locuință neoclasică din București.

Situat fix lângă BCU, muzeul mi-a scăpat cumva din vedere până acum, deși prin zonă am trecut des iar arhitectura sa este una cu adevărat interesantă.

Clădirea, din care se vizitează doar cele șase încăperi de la parter, este realizată de arhitectul neamț Franz Schiller și decorată la exterior de sculptorul Karl Storck.

Pictorul a fost căsătorit cu Ana Aman, care mai fusese căsătorită anterior și care a divorțat pentru el. Din căsătoria anterioară a avut și copii, lucru extrem de controversat la vremea aceea, cu atât mai mult cu cât cei doi făceau parte și din familii de aromâni.

Numele inițial al familiei Aman a fost Dimo, acesta schimbându-se în generația tatălui său, Dimitrie Mihali Dimo, care a primit în administrare vămile Olteniei ca serdar, în urma acestei activități atribuindu-se porecla de "aman", care în turcă înseamnă "îndurare".

Portretul lui Dimitrie Mihali Dimo, realizat de către fiul său, Theodor Aman

Întreaga casă a fost concepută după planurile lui Theodor Aman, astfel încât aceasta să servească și drept galerie de artă, într-o vreme în care aceste galerii lipseau cu desăvârșire.

Împreună cu Gheorghe Tattarescu Theodor Aman a fondat Școala de Arte Frumoase din București.

Theodor Aman a fost pictor, profesor, sculptor, gravor și un foarte bun instrumentist, violoncelul său regăsindu-se în colecția muzeală.

După moartea pictorului, soția sa, Ana Aman, s-a îngrijit ca întregul imobil în care a locuit cu soțul său să rămână statului, luând astfel naștere primul muzeu de artă din București.

Am plecat de la muzeu ca două floricele, încântate de ceea ce am văzut și de istoria locului și nu mică ne-a fost mirarea ca peste drum de muzeul Aman să vedem un indicator care ne semnaliza că acolo se află 

Palatul Cesianu-Racoviță

Hăit! Oprește, Nae, vaporul că aici este ceva interesant. 😅

Știam de Casa Filipescu-Cesianu, în care se află Muzeul Vârstelor, dar sinceră să fiu, de Palatul Cesianu-Racoviță nu auzisem.

Dar aveam să vizităm așa cum am aflat ulterior ceea ce este cunoscut drept "Micul Versailles".

Palatul Cesianu-Racoviță nu este în sine un muzeu. El adăpostește Galeriile Artmark, adică este locul în care se desfășoară licitațiile de artă, bijuterii sau alte obiecte de colecție.
Daaar...se poate vizita, iar intrarea este liberă.

Palatul renascentist a fost construit de către arhitectul francez Jules Berthet, iar proprietarul a fost avocatul Nicolae Cesianu. 
De unde i s-a asociat și numele Racoviță? Din faptul că una dintre fiicele lui Cesianu s-a căsătorit cu Alexandru Racoviță.

Elementele decorative arhitecturale ale palatului includ vitralii, picturi murale în ulei și stucaturi, și deși vorbim despre un palat ridicat în 1900, el avea dotări de ultimă tehnologie pentru acea vreme: centrală termică, apă curentă, lift, încălzire în pardoseală.

Palatul găzduia evenimente culturale de mare amploare, așa că încăperile sale au fost gândite ca săli de bal.

Acum imaginați-vă că în acest palat, în perioada comunistă a fost deschis un magazin alimentar și chiar o măcelărie unde se tranșau animale. 😒

Dincolo de palatul în sine, am putut admira și întreaga colecție de artă și bijuterii a Artmark-ului. Așa ca dacă sunteți amatori de investiții pe termen lung, vă puteți nota codurile articolelor și puteți participa la licitațiile casei. Am găsit aici de la Sabin Bălașa, la Andy Warhol.

Muzeul Theodor Aman văzut din Palatul Cesianu-Racoviță

Sabin Bălașa, "Călătorie"

Am plecat apoi într-o plimbare pe strada Arthur Verona, în zona generic denumită și regăsită pe Google Maps ca

Grafitti Art

Și deși era un frig de crăpau pietrele, am reușit să luăm întreaga stradă la pas.

Ne-a plăcut tare mult ziua noastră de weekend și deja am pus deoparte pe harta noastră mentală locuri la fel de interesante pentru următoarea noastră vizită în București.

Ce vreau să vă spun este că indiferent cât de frig vi se pare a fi, ieșiți din casă! Nici nu știți câte locuri faine aveți de descoperit!

Până data viitoare, le urez prietenilor mei bucureșteni un călduros...apartament. 😂😂😂

Semnat: mama Rachetă.