Ce poți face cu cei mici în București într-o zi de weekend: Casa Memorială "Tudor Arghezi" și Delta Văcărești

Dacă tot a trecut vara și canicula, am zis să ne orientăm și spre orașul nostru drag, în care mai avem atât de multe locuri de descoperit.

Și cum noi încă nu apucasem să vedem până acum Delta Văcărești, atât de lăudată în ultimii ani, am zis că trebuie să îi facem negreșit o vizită. Cum așteptările noastre cu privire la acest obiectiv nu au fost unele mari (deși...wow), am zis să vedem și un alt obiectiv aflat în apropiere, pe principiul că dacă nu o să ne placă în Deltă, măcar să rămânem cu ceva. 😅

Pot să vă spun că a fost o zi de weekend MINUNATĂ și că ambele obiective ne-au depășit cu mult așteptările.

Am început așadar cu o vizită la 

Casa Memorială "Tudor Arghezi", de pe dealul Mărțișor

 

 

O vizită care pe noi, adulții, ne-a reîntors în copilărie. Da, Arghezi a scris mult mai mult decât poezii pentru copii (de la teatru, proză, pamflete politice, la celebrele versuri cu influență baudelairiană), dar cumva, întreaga casă Mărțișor te întoarce precum madeleina lui Proust în anii copilăriei.

O adevărată casă- mărțișor, în culorile alb și roșu, discretă, ascunsă de ochii trecătorilor de livada de cireși care a aparținut cândva familiei Arghezi și câțiva stupi (parte din fosta prisacă a familiei) și viță de vie. Da, toate astea în inima Bucureștiului. Dar vă garantăm că o dată ce pășiți pe poartă, veți uita că sunteți în oraș. 😊

Am mers pe o potecă lungă, paralelă cu livada, până am descoperit curtea casei. Iar o dată intrați în casă, am fost surprinși de simplitatea și frumusețea ei.

Totul în casă păstrează culorile șnurului de mărțisor. Inclusiv balustrada, care contrastează cu pereții albi ai casei.
Casa are 18 camere și se spune că fiecare cameră a fost aranjată după ce scriitorul vindea câte un volum. A fost construită pe un teren care a aparținut Penitenciarului Văcărești, unde Arghezi a fost închis și arată cumva precum o mănăstire în miniatură. Pentru cei care nu știu, Arghezi a purtat și haina monahală în tinerețea sa.

Am pășit pe rând în fiecare cameră: holul de primire, camera scriitorului, camera părinților, apoi camera Mițurei și a lui Baruțu, care încă mai păstrează pătuțurile și jucăriile originale ale acestora.

În curtea casei am descoperit cotețul și mormântul lui Zdreanță.

Tot în curtea casei sunt înmormântați și poetul și soția sa, precum și Mitzura Arghezi, iar de crucile lor stau atârnate șnururi de mărțișor.

Noi ne-am hârjonit puțin la umbra copacilor, înainte de a intra să vizităm și tipografia Biletelor de Papagal, aflată tot în curtea casei.

 

Am plecat apoi spre destinația îndelung așteptată,

Delta Văcărești

 

 

 

Ne-am documentat bine înainte, atât de bine, încât am uitat repelenții de insecte acasă. 😂 Ceea ce nu vă dorim și vouă. Căci dacă nu veți avea, vă veți întoarce ciuruiți.

Am aflat astfel că cea mai accesibilă intrare este cea prin parcarea celebrului ansamblu rezidențial din zonă.

Am purces apoi la drum pe poteca din boscheți vegetație, sau pe ceea ce se numește "Poteca Biodiversității Urbane". Una destul de bună față de cum ne așteptam noi. Și noi sincer ne așteptam să ne rupem picioarele. 😅

Din loc în loc am găsit panouri informative referitoare la fauna zonei. Pe alocuri erau vandalizate, dar pe măsură ce ne-am afundat în parc, acestea au devenit mai îngrijite. Presupun că au și vandalii o anduranță la țânțari. Una mică. 😏

 

Am găsit și foișoare unde am apucat să ne tragem puțin sufletul între atacurile insectelor. 

 

Am vazut și observatoare ornitologice. În care am urcat ca să vedem minunăția asta de păsăret, la care să fim sinceri, nu ne-am așteptat deloc. 😮

 

Apoi am dat de panoul cu herpetofaună și am zis că este cazul să încheiem vizita noastră în Delta Văcărești până nu e prea târziu. 😂

Bine, ca să fim sinceri se făcuse deja târziu și Sfârco dădea semne de "eu nu mai merg nicăieri, decât dacă mă duceți în cârcă". Asta plus panoul de mai sus ne-au făcut să credem că e cazul să ne întoarcem de unde am venit. Și bine am făcut, pentru că atunci când am ajuns în parcare, începuse deja să se însereze.

Cu totul noi am mers undeva la două ore prin deltă, cu foarte scurte popasuri și apreciem că am văzut doar undeva la o treime din întreg parcul.

Și da, ne-a plăcut. Neașteptat, dar ne-a plăcut. 😅

Fapt pentru care vă super recomandăm experiența noastră de weekend din București.

Spor la hălăduit!