Conacul Golești / Muzeul Viticulturii și Pomiculturii
Vara și zilele călduroase ne-au părăsit, vacanțele s-au terminat, așa că ne-am gândit să ne îndreptăm atenția spre locații mai aproape de București.
La Golești am mai fost acum doi ani, dar pe vremea aceea nu eram o bloggeriță de mare succes ca acum 😃, deci nu am făcut foarte multe poze (că fotografii nu le pot spune). Așa că Șeful de Trib a fost înștiințat weekend-ul trecut că vom mai merge o dată la Golești, ca să facem și poze locurilor pe care deja le-am văzut.
Ce nu fac eu pentru fanii mei? 😂
Din București se ajunge în cca o oră - o oră și jumătate la Golești (este cu aproximativ 10 km înainte de Pitești - ieșirea de pe autostradă spre Cireșul și Topoloveni). Și de obicei, dacă alegi o zi de weekend pentru a vizita Goleștiul, faci mai mult până ieși din București decât drumul efectiv pe autostradă până acolo.
Deci om fo' la Golești încă o dată, să facem poze pentru fani, așteptându-ne să găsim acolo ceea ce am găsit și acum doi ani: liniște, doi-trei oameni plimbându-se agale, relaxare.
Când colo, stupoare! Am nimerit în pliniad festival. Cel puțin așa îi spun ei: festival. Eu mi-am amintit de bâlciurile alea de se țin pe la Obor sau prin Parcul Național cu diverse ocazii: Ziua Fasolei la Ceaun, Festivalul Pastramei, sau Festivalul Micului cel Mare. Oricum, am găsit orice (muzică populară moldovenească cântată de un columbian, artiști populari care au cântat și hituri internaționale, lumea de pe lume și bineînțeles, găleți de mici și sarmale), numai liniște și relaxare nu. Că dacă nu m-a dus capul să fac research înainte, asta merit.
Muzeul Golești este un loc tare frumos și liniștit de obicei, așa că dacă nici voi nu sunteți fanii Festivalurilor, faceți un research înainte să vă asigurați că nu prindeți vreun eveniment în zonă.
O dată intrați în curtea muzeului, de jur împrejurul zidurilor fortificate veți vedea câteva dependințe care adăpostesc diverse expoziții permanente și temporare, dar si turnurile de apărare ale singurei construcții laice fortificate din Țara Românească.
Am poposit pe o bancă în fața conacului pentru a ne dezmetici puțin și pentru a mă mai întreba singură de căteva ori cum de n-am verificat dinainte că este festival acolo 😃, apoi am zis să ne încercăm norocul și să intrăm cu Sfârcolacul să vizităm și interiorul conacului.
Îmi adusesem aminte că în urmă cu doi ani l-am vizitat cu ghid, pe "repede înainte" (adică în timp ce ghidul prezenta, noi eram cu vreo două-trei camere înaintea lui și am ieșit intempestiv când ceilalți erau abia la jumătatea turului 😃). Șeful de Trib (care probabil era și el încercat încă de amintirile acelea) a spus că preferă să vadă conacul pe dinafară. Moment în care am simțit așa, cum se umflă puțin biscuiții în mine și am vrut să demonstrez că mă descurc singură cu Gușterul să vizităm conacul.
Eh, dacă acum doi ani am reușit să îl vizităm "pe repede înainte", anul acesta numele meu a fost Fulger McQueen. Așa că îmi cer scuze pentru calitatea pozelor, au fost făcute din fugă, cu Sfârcolacul ținut lipit de perete ori cu piciorul, ori cu fundul (da, al meu 😃). Nu vreți să știți cum se uita lumea la noi... Eram ca în filmele cu Tom și Jerry.
Deci sunt poze scoase cu sudoare, în diferite poziții de desene animate. Total timp scos în turul conacului: 1 minut și 40 de secunde. Cu plăcere! 😂
O dată terminate exercițiile cardio din conac, am ieșit cumva într-o curte exterioară a conacului, curte plină de livezi de pomi fructiferi, am trecut peste un lac artificial și ne-am îndreptat spre Muzeul Satului.
Ce poate să vă spună familia Rachetă este că din punctul ei de vedere, Muzeul Satului din București este pistol cu apă pe lângă cel de la Golești. Nu știu cum au reușit oamenii ăștia, dar chiar te simți ca pe ulițele satului.
Și pietricele... 😂 (asta este o poză de acum doi ani cu Balastieră).
"Stai cu fața la tati, că ne face poză!"
Mergeți la Golești! Este frumos, îngrijit și liniște (de obicei, daca nu dați de noi sau de vreun festival). 😃
La Golești am mai fost acum doi ani, dar pe vremea aceea nu eram o bloggeriță de mare succes ca acum 😃, deci nu am făcut foarte multe poze (că fotografii nu le pot spune). Așa că Șeful de Trib a fost înștiințat weekend-ul trecut că vom mai merge o dată la Golești, ca să facem și poze locurilor pe care deja le-am văzut.
Ce nu fac eu pentru fanii mei? 😂
Din București se ajunge în cca o oră - o oră și jumătate la Golești (este cu aproximativ 10 km înainte de Pitești - ieșirea de pe autostradă spre Cireșul și Topoloveni). Și de obicei, dacă alegi o zi de weekend pentru a vizita Goleștiul, faci mai mult până ieși din București decât drumul efectiv pe autostradă până acolo.
Deci om fo' la Golești încă o dată, să facem poze pentru fani, așteptându-ne să găsim acolo ceea ce am găsit și acum doi ani: liniște, doi-trei oameni plimbându-se agale, relaxare.
Când colo, stupoare! Am nimerit în plin
Muzeul Golești este un loc tare frumos și liniștit de obicei, așa că dacă nici voi nu sunteți fanii Festivalurilor, faceți un research înainte să vă asigurați că nu prindeți vreun eveniment în zonă.
De ce ne place la Golești? Pentru că avem ce vedea o zi întreagă, în același loc.
Iata cât de mare este ansamblul muzeal Golești:
Chiar vis-a-vis de intrarea în muzeu este Biserica Sfânta Treime, construită în anul 1646. Biserica adăpostește mormintele membrilor familiei Golescu.
O dată intrați în curtea muzeului, de jur împrejurul zidurilor fortificate veți vedea câteva dependințe care adăpostesc diverse expoziții permanente și temporare, dar si turnurile de apărare ale singurei construcții laice fortificate din Țara Românească.
Am poposit pe o bancă în fața conacului pentru a ne dezmetici puțin și pentru a mă mai întreba singură de căteva ori cum de n-am verificat dinainte că este festival acolo 😃, apoi am zis să ne încercăm norocul și să intrăm cu Sfârcolacul să vizităm și interiorul conacului.
Îmi adusesem aminte că în urmă cu doi ani l-am vizitat cu ghid, pe "repede înainte" (adică în timp ce ghidul prezenta, noi eram cu vreo două-trei camere înaintea lui și am ieșit intempestiv când ceilalți erau abia la jumătatea turului 😃). Șeful de Trib (care probabil era și el încercat încă de amintirile acelea) a spus că preferă să vadă conacul pe dinafară. Moment în care am simțit așa, cum se umflă puțin biscuiții în mine și am vrut să demonstrez că mă descurc singură cu Gușterul să vizităm conacul.
Eh, dacă acum doi ani am reușit să îl vizităm "pe repede înainte", anul acesta numele meu a fost Fulger McQueen. Așa că îmi cer scuze pentru calitatea pozelor, au fost făcute din fugă, cu Sfârcolacul ținut lipit de perete ori cu piciorul, ori cu fundul (da, al meu 😃). Nu vreți să știți cum se uita lumea la noi... Eram ca în filmele cu Tom și Jerry.
Deci sunt poze scoase cu sudoare, în diferite poziții de desene animate. Total timp scos în turul conacului: 1 minut și 40 de secunde. Cu plăcere! 😂
O dată terminate exercițiile cardio din conac, am ieșit cumva într-o curte exterioară a conacului, curte plină de livezi de pomi fructiferi, am trecut peste un lac artificial și ne-am îndreptat spre Muzeul Satului.
Ce poate să vă spună familia Rachetă este că din punctul ei de vedere, Muzeul Satului din București este pistol cu apă pe lângă cel de la Golești. Nu știu cum au reușit oamenii ăștia, dar chiar te simți ca pe ulițele satului.
Iar curțile caselor sunt pline de flori.
Și pietricele... 😂 (asta este o poză de acum doi ani cu Balastieră).
"Stai cu fața la tati, că ne face poză!"
Mergeți la Golești! Este frumos, îngrijit și liniște (de obicei, daca nu dați de noi sau de vreun festival). 😃
Comentarii
Trimiteți un comentariu