Ce poți vedea în Ilfov, partea a III-a: Mănăstirea Carmelitană și Mănăstirea Balamuci

Lunea de Rusalii ne-am dorit să ieșim undeva, dar din nou, foarte aproape de București, așa că m-am apucat să întorc harta Ilfovului pe toate părțile. Aveam niște idei, care mi-au fost însă spulberate total de către unchiul și mătușa lui Sfârco, care m-au sunat să îmi spună că au văzut cea mai frumoasă Mănăstire Catolică modernă, care se află la o aruncătură de băț de București. Am primit de la ei și un șir de poze făcute acolo, care m-au impresionat într-atât, încât am hotărât pe loc că trebuie să ajungem cât mai curând acolo.

Așa am ajuns la



Mănăstirea-unicat a Carmelitanilor de la Snagov

Sau ca să fiu mai precisă, a Ordinului Carmelitanilor Desculți. Iar Mănăstirea se află mai exact în Ciofliceni, adică la 30 de km de București.
Ce vă putem spune este că este o Mănăstire minunată, fiind declarată "cea mai reușită dintre construcțiile religioase moderne din Europa", cu o arhitectură aparte, care îmbină detaliile occidentale cu cele specific românești.

Dealtfel, am aflat ulterior că mănăstirea a avut un arhitect român ortodox (arh Tudor Rădulescu) și unul catolic sloven, iar vitraliile și mozaicurile au fost realizate de către un artist sloven, preotul iezuit Marko Rupnik.

În Mănăstirea Carmelitană de la Snagov viețuiesc patru preoți-călugări italieni, foarte buni vorbitori de limba română (am apucat de am și vorbit puțin cu unul dintre ei care vorbea o română impecabilă).

Ordinul Carmelitan este unul dintre cele mai vechi ordine, alături de Mendicante și Eremiți, luând naștere în 1207 pe muntele Carmel, în Palestina. Mai multe detalii despre istoria Ordinului puteți găsi aici.
Carmelitanii sunt cunoscuți ca fiind dedicați îndeosebi vieții contemplative, dar și predicării, îndrumării spirituale, organizării de reculegeri și exerciții spirituale, precum și activității misionare, cunoscut fiind și pentru austeritatea sa.

Nouă ne-a plăcut extrem de mult aici, pentru că în ciuda faptului că mănăstirea este impozantă prin mărimea sa, atât arhitectura clădirii cât și întreaga curte/domeniu al mănăstirii sunt de o simplitate aparte.
Cuvintele care îmi vin în minte sunt: simplitate, curățenie, ordine desavârșită.

Mi-a plăcut că totul era îngrijit, de la gazon, la florile care erau așezate parcă matematic (eu zic că este clar mâna unui peisagist aici), că în curtea foarte mare a mănăstirii erau foarte mulți părinți cu copii (mulți bebeluși), care stăteau și se relaxau pe iarbă sau la umbra copacilor.

 

Acum să îmi spuneți voi mie de ce la mănăstirile catolice nu sunt cerșetori și de ce este atât de multă curățenie (inclusiv la baie). 😊

Dincolo de această întrebare existențială la care mă voi chinui în continuare să găsesc răspuns, nouă ne-a plăcut mult de tot aici și da, cred că este un loc pe care să îl vezi măcar o dată în viață. 

Ca să fim sinceri, noi plănuim deja o revenire pentru că prea multă iarbă, prea mult gazon îngrijit și prea pe placul lui Sfârco să se tăvălească în iarba în care știu sigur că nu găsim "urme" de câine sau de vacă (veșnica noastră problemă). 😂😂😂

Acestea fiind spuse, am zis să vedem și o mănăstire ortodoxă, așa că am pornit spre



Mănăstirea Balamuci (Sitaru)




Acum, ca să simțim cu adevărat că am ajuns la o mănăstire ortodoxă, bineînțeles că am fost întâmpinați cu "eu am opt copii acasă". 😂
Ca să fiu sinceră, știam că este o mănăstire veche, de secol XVII și necitind foarte multe despre ea dinainte, mă așteptam să găsesc ceva în semi-ruine sau năpădit de buruieni (așa cum se întâmplă cu majoritatea monumentelor noastre istorice).
Vă dați seama ce surpriză pe noi când am intrat într-o grădină precum un Rai, îngrijită și plină de trandafiri înfloriți și parfumați, de toate soiurile.

Atât de îmbietoare, încât Sfârco nu s-a putut abține să nu se așeze puțin pe caldarâm ca să poată mirosi trandafirii. De unde a luat tot varul pe el (părea a fi fost montate curând bordurile). 😁

Probabil că la fel cum am făcut-o și eu, vă întrebați de unde vine denumirea mănăstirii. Nu, aici nu a fost vreun ospiciu, ci este vorba despre o poveste din zona etimologică. Vine cumva de la "Valea Mușii", Mușa Greceanu fiind strănepoata ctitorului mănăstirii.

Biserica poartă hramul Sfântului Nicolae, iar pe noi ne-a impresionat pictura în stil brâncovenesc.

 

Cândva, aici erau aduși clericii indisciplinați. Era ca un fel de "școală de corecție" pentru aceștia.
Despre Balamuci s-au scris numeroase articole, care o denumesc în fel și chip din această cauză.
Eu știu ce am văzut: o oază de liniște și frumos, o ordine desăvârsită, mii de flori, albine, stupi.

Și nu, deși ne aflam la doar 7 km de Fierbinți, nu am vrut să mergem acolo să facem poză în fața celebrului bar. Mneah, mulțumesc. Știu sunt urâcioasă. 😂😂😂 Dacă vouă vi se pare ultra "jmekerie", puteți face asta, nu vă oprește nimeni. 😂

Am observat foarte mulți bicicliști în zonă, așa că m-a împins curiozitatea să fac niște research și am descoperit că există un traseu anume pentru biciclisti.

Poză preluată de pe forumul ciclism.ro.
Și da, zona este foarte faină, plină de păduri și lacuri. Chiar parcarea mănăstirii se află cumva în pădurea care la ora aceea era plină de mierle. Și ciuperci. Da, a găsit Sfârco ciuperci și aici 😂

Câteva detalii "tehnice": găsiți pe Waze prima mănăstire cu denumirea de "Mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți", iar între cele două mănăstiri este o distanță de 30 de km (30 de minute).

Haideți, ieșiți din casă și dați o tură la cele două mănăstiri! Sunt atât de aproape de București...
Garantăm noi că o să vă placă. 😊